Lângă o margine de crâng,
Căutând leacul durerii
Mă opresc din drum să plâng!
Cu parfum de flori buchete
Codrul m-alintă himeric,
Reușind să mă îmbete
În al nopții întuneric!
Vântul îmi adie în tâmple
Mă pătrund mii de fiori,
Și urechea mi se umple
Cu glas dulce de viori!
Luna pașii mi-i urmează
Milenară călăuză,
Și îmi ține mintea trează
Cu aura ei de muză!
Aud susur de izvor
Simt răcoarea lui în creștet,
Și mă așez încetișor
Pe covor de frunze veșted!
Somnul îmi atinge geana
Sunt cuprins de reverie,
Și subit dispare teama
Totu-i vis și armonie!
Îmi văd viața cum mi-e toarsă
Curge o lacrimă de dor,
Apoi zorii se revarsă
Și tresar sub vraja lor!
Mierla se înalță-n zare
Îmi ud buzele cu rouă,
Ascult trilurile sale
Și încep o viață nouă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu