Indiferent despre ce-i vorba,
Gustăm din puritatea lui
Și ne îmbrăcăm, cu haine albe.
Pășim sfios, dar fără teamă,
Mai mult cu sentimentul de a nu lăsa,
Să treacă un moment plin de magie,
Iar noi să fim preocupați cu altceva.
Un început îți duce mintea către o foaie albă,
Care abia așteaptă să o scrii sau desenezi,
Așa cum îți dictează inima
Și sentimentele ce declanșează mici dorințe.
Albul, ce se deschide-n fața noastră, ne invită,
Să-l creionăm cât mai frumos,
Făcând ca totul să-și găsească sensul
Și să îl umplem cu folos.
Cum non-culoarea alb te face,
Ca să visezi cu ochii larg deschiși,
Lăsăm imaginația să ne ghideze
Și să ne bucurăm de început.
Acum e începutul pentru toți
Și alb la fel, deși în mintea noastră s-au născut proiecte,
Analizând acest teren fertil,
Să căutăm să-l cultivăm cum se cuvine.
E alb…și început, acestea fac trimitere la ghioceii,
Ce își scot capul de sub nea,
Care la rândul ei e albă
Și ne învață cum să fim senini.
Un început vine să ne inspire,
Să facem lucruri care n-au mai fost făcute
Și din lumina albului care se-arată,
Să scoatem toate culorile la suprafață.
Pictând în fiecare clipă viața,
Calm și atenți să nu pierdem esența,
Ne angajăm să conștientizăm,
Cum albul început prinde culoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu