În sufletul meu mă rostogolesc precum un copil în apa unui râu, alteori pe-o pajiște plină cu flori și ciripit de păsărele printre zboruri de fluturi multicolori.
Simt intens briza mării ce-mi inundă sufletul plin de adierea frunzelor ruginii ce-mi vibrează trăirea lăsând în urma lor un suflet călător prin anotimpuri.
Sunt o orhidee și mi-am făurit petale din frumusețe, crezând că iubirea poate percepe adevărul ce ne înconjură. Sunt și-o salcie…
Per total sunt o visătoare, am fost și-am să fiu, fără vise, sufletul mi-ar fi pustiu, ele îmi dau putere, speranță, trăire armonioasă, pe-al vieții drum.














































































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu