.jfif)
al Celui cu sfinte și dulci cuvinte,
am fost onorată
să fiu una cu Pământul…
Toamnă, crăiasă, dulce și frumoasă
mă umpli cu zeci de gânduri
și-am să te port, cât voi trăi,
prin zeci de poezii.
Și-am s-alunec ușor prin gânduri
pe-o aripă arzând
și-am să zbor pană la soare
prin viața mea plină cu mister…
În costumul toamnei îmbrăcată
cu-o haină din mii de frunze aurii,
ca o adiere al vântului tomnatic,
El s-a apropiat și mi-a șoptit:
Fi mândră, nu te grăbi, vremea ta
nu a venit să fie cum vrei călătorită.
Voi fi alături de tine
în momentele bune sau rele
pentru a te înveseli, a-ți admira realizările,
pentru a te aprecia, pentru a te adora,
așa cum am fost mereu
pentru a te sprijini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu