îl vei vedea cum mereu învie
rătăcind printre trăiri și vise
între clipe și simțiri…
De m-ai vedea cum știu a iubi
când îmi sunt nopțile târzii
poate ai înțelege că iubirea
îmi este lege…
Dacă ai putea trăi în lumea mea
ți s-ar risipi în zare
tot ce-n inimă te doare iar regretelor
nu le vei mai da valoare…
Viața-i atât de trecătoare
un simplu zâmbet are rostul lui
privind cu el la stele
simți că viața-i un simplu joc prin ele…
Totu-i doar o experiență către mâine
trăindu-mi viața în îndumnezeire.
Și-n acest joc de umbre și lumini,
când pașii obosesc pe căi de spini,
privirea-mi caută spre cer un rost,
uitând de tot ce-a durut și-a fost.
De m-ai atinge cu un gând curat
când cerul nopții pare nestemat,
ai simți cum sufletul se pierde-n zbor,
purtat de un etern și sacru dor...
Lăsând în urmă timpul ce s-a scurs,
în tainica credință am găsit răspuns:
că tot ce-i pământesc e doar o treaptă,
iar dragostea e calea cea mai dreaptă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu