day - 00 month - 0000

Scrieri personale, eseuri, proză, versuri, povești adevărate și reflecții de suflet.

0%

Subspecie de soacră


De unde au unele soacre atâta putere în ele, eu nu știu?!... Le privești cu clemență, cum își târâie traista cu somnifere și laxative, dar când vine vorba de ,,distrugerea inamicului", adică nora... măiculițăăă... întineresc instant, și încep: ...tre' să-l recuperez pe ,,mio caro figlio, l'amore della madre" din ghearele nenorocitei!😂Inutil să încerci s-o convingi că fii-su stă lângă femeia aceea pentru că o place, pentru că o vrea, nu pentru că i-ar fi făcut descântece de dragoste cu buruieni de urât. Degeaba îi spui că: o cafea, o țigară sau rareori un strop de vin nu transformă o femeie într-o degenerată care-l droghează pe ,,povero ragazzo" care de când e cu ea s-a schimbat total. Până și copiii i-a făcut sărăcuțul sub influența plantelor halucinogene 😂Las' că a văzut ea odată într-un ghiveci o plantă ciudată care părea îngrijită cu mare atenție și mult drag...😂🤔Sigur din buruiana aceea, ,,la strega", usucă zilnic câteva frunze și îi dă să fumeze, că altfel e de neînțeles cum de l-a fraierit în halul ăsta...A uitat că pe la 17 ani, perfectul mă-sii, adormea pe bancă-n parc din cauză la bericele și păcănele. Niciun argument nu se poate aduce în favoarea norei. Dar o explicație simplă există (deși Maica Precista la menopauză nici nu vrea s-audă). Prețiosul său fiu a descoperit, la pachet, tandrețea în brațele acelei femei și vitalitatea, și vigoarea între picioarele ei!😉Lunga la storia... cert este faptul că nu o să renunțe. Cu siguranță va face împrumut la bancă pentru ARMAMENT, va forma echipă cu alte soacre fundamentaliste disperate și va dezlănțui jihadul, exterminarea speciei ,,NORĂ". De unde atâta forță malefică? De ce atâta ură?😡👹Cel mai tragic e că această subspecie de soacră e încă destul de zdravănă și în putere...🤔. Amin! Doamne apară și păzește! Aleluia!🙏

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Aș vrea să știu cât să mor până când m-oi îndura să mă îngrop sub alte amintiri... aș vrea să știu cât să trăiesc ca să pot vreodată să uit de mine... aș vrea să știu cât să aștept până când voi jeli moartea sufletului meu... aș vrea să știu cât să rabd să-mi vărs inima pe hârtie cu roșu alb... aș vrea să știu cât să plâng ca să uit de mine și de tot, și ce-am pierdut... aș vrea să știu cât să scriu până când cântecul meu va căpăta ultimul refren... aș vrea să știu cât să vreau... și aș vrea să știu cât să știu, și cât să mai aștept?...

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Bine ai venit!
NURILUSA

BLOGUL LUI PETRE-VITAN

Fotografia mea
Dumnezeu nu trebuie să fie lângă mine, dar El este mereu în gândurile și în inima mea.
Flag Counter>
Statistici Blog
● Online acum: ...
📅 Vizite ieri: ...
📊 Luna aceasta: ...
🏆 Total vizite: ...
💖 Copyright © 2018 - ☙ Reflecții și metafore
💖 Powered by Reflecții și metafore ⋆⭒˚。⋆ Design by Ileana ⋆⭒˚。⋆