Nici nu contează că nu-i dus gunoiul,
Așează-te pe-ai mei genunchi să te sărut,
Să-ți simt mirosul de căpșună coaptă.
Stai!
Căci e lumina foarte bună
Și pot să-ți văd surâsul minunat,
Iar ochii au anume strălucire
Și simt cum dragostea sare din piept.
Stai!
E liniște, căci nu-s copiii acasă,
Suntem doar noi la fel de îndrăgostiți,
Întoarce-te să îți prind părul într-o coadă
Și să dansăm tangoul favorit.
Stai!
E timpul prețios,
Să-l irosim pe fleacuri nu se cade,
Mai bine i-ați bocancii să plecăm prin munți,
Să retrăim momentele de altă dată.
Stai!
În părul tău sunt două flori de măr,
Al meu e plin de ghiocei năstrușnici
Și te iubesc mai mult decât oricând,
Căci știi să faci din mine omul special.
Stai!
Să mai citim, curios, dintr-o carte,
Tu un capitol, eu mai mult,
S-adormi în vorba mea blajină,
Să te învelesc, să te sărut prelung.
Stai!
Ești parte a sufletului meu
Și echilibrul căsniciei noastre,
Îți pun pe deget încă un inel,
Căci ești mireasa vieții mele.
Stai!
Și lasă clipa să vorbească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu