te vorbește lumea-n sat
c-ai dat ocol, mai ieri, lu* Maricica,
Dar eu n-am vrut să cred când am aflat,
știam c-ai fixat nunta cu Florica...
Și-alalteri, din greșeală,-am auzit
cum te bârfeau, pe șanț, câteva țațe,
Că, Iancu, la Maria, te-a găsit
și era gata-gata să te-nhațe,
Că ai scăpat fugind prin păpușoi,
unde ai stat ascuns o săptămână,
doar în combinezonul lui Adam,
un lanț la gât și ceasul de la mână...
,,Dar idiotul a avut noroc!”,
le-am auzit râzând în gura mare,
,,Că erau câțiva pepeni prin porumb
iar prostul a avut și de mâncare...”
Mirându-mă, mi-am spus: ,,Ce lume rea!”,
E imposibil chiar așa să fie!
Știind că, ceas, tu nu mai ai demult...
de când l-ai dat pe-o sticlă de ,,tărie”.
Dar azi de dimineață m-a oprit
Stănică a lu* Nae Jupuitu
și m-a-ntrebat: ,,Ileană-ai auzit
Ce a pățit Fane a lu* Sucitu?
L-a prins azi-noapte pe la ora 3
bărbatul Tanții...se iubeau în șură...
Și i-a cotonogit pe amândoi
de nu mai au, niciunul, dinți în gură,
I-a luat salvarea ,pe la ora 5,
aproape morți, din pumnii lui Vasile...
Eu cred că-n loc de nuntă...la priveghi
va fi să mergem peste patru zile...”
Ce mai spunea, n-am stat s-o mai ascult
și, sinceră să fiu, mi-a fost rușine
că te cunosc...și greu mi-era s-aud
atâtea lucruri rele despre tine.
Ai fi putut avea un alt destin,
dar ai ales să mergi pe căi greșite...
Ți-am spus, Fănele, că-ntr-o bună zi
greșelile vor trebui plătite...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu