Îți poți imagina că cineva de dor, din iubire, să stea la celălalt capăt cu telefonul la ureche, să asculte doar cuvinte urâte și totuși să stea, pentru a, auzi aceea voce? Oare câți oameni pe lume iubesc? Mulți folosesc des aceste doua cuvinte, păcat, iubirea e pur, e curată, e condimentată, iubirea adoră toate anotimpurile și nu pleacă din sufletul intrat. Iubirea intră în suflet, odată intrat, numai iese, însă...sunt oameni ce folosesc aceste două cuvinte ca pe un salut, ca pe ceva obișnuit, păcat, iubirea nu e ceva obișnuit, iubirea, chiar e frumoasă, sufăr, însă sufăr frumos, îmi este dor de dor, este frumos.
Aș vrea să știu cât să mor până când m-oi îndura să mă îngrop sub alte amintiri... aș vrea să știu cât să trăiesc ca să pot vreodată să uit de mine... aș vrea să știu cât să aștept până când voi jeli moartea sufletului meu... aș vrea să știu cât să rabd să-mi vărs inima pe hârtie cu roșu alb... aș vrea să știu cât să plâng ca să uit de mine și de tot, și ce-am pierdut... aș vrea să știu cât să scriu până când cântecul meu va căpăta ultimul refren... aș vrea să știu cât să vreau... și aș vrea să știu cât să știu, și cât să mai aștept?...














































































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu