Cel ce-mi faci Sufletul să zâmbească neîncetat,
Desenezi cerul când n-are culoare,
Încălzești atmosfera spațiului nelimitat.
Cu o iubire mai sinceră decât copilașii,
Te cuprind în îmbrățișare,
Căci faci totul să pară ușor și firesc,
Dăruindu-mi liniște sufletească.
Cu o bucurie imensă te aștept,
Când soarele zilei se retrage,
Anticipez pașii făcuți, numărându-i în minte,
Iar în clipa când eu zic Acum, ușa ușor se deschide.
Cu o fericire de nedescris,
Ascult ale tale întâmplări petrecute
În tot acest timp, cât eu mențineam cognitiv,
Ritmul pașilor tăi către casă.
Cu o atenție netulburată,
De mintea care țese gânduri încontinuu,
Privesc al tău chip minunat
Și timpul capătă altă dimensiune.
Cu o gingășie aparte,
Sărut fiecare geană în parte,
Descopăr sub ele lacrimi de bucurie,
Ce-mi condimentează starea de bine.
Cu o încredere nezdruncinată,
Ce-și are rădăcinile în noi,
Mă simt atât de norocoasă,
Că te am lângă mine mereu.
Cu o privire convingătoare,
Citim ca într-o carte deschisă,
Ne știm fiecare gând ce dorește
Să se așeze pe buze, pentru a deveni cuvânt.
Cu o vorbă blajină răspunzi,
La toate întrebările mele,
Completând și tăcerea atunci,
Când vrea să mă tachineze.
Cu o prețuire nemărginită,
Păstrăm romantismul ca și verigă,
A lanțului dragostei noastre,
Născută din spuma unui val.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu