Te-aș învălui-n iubire, prețiosul meu popor!
De-aș avea zvâcniri divine, să împrăștii al meu dor
Te-aș spăla cu lacrimi calde neasemuit popor!
De-aș avea în mână cerul, însetat l-aș rupe-n două
Și mi-aș obloji poporul cu nectar divin și rouă!
De mi-ar fi pământul astru, cu nesaț să-l stăpânesc
Aș sădi în el credința, drag popor să te hrănesc!
De-aș putea să-mi fac cărare, la luceafăr să ajung
Te-aș învălui cu raze, fricile să ți le alung!
De-aș fi spiritul etern, al martirului străbun
Te-aș petrece prin milenii, scumpul meu popor român!














































































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu