.jpg)
Și n-am să caut să dezleg mistere
M-am bucurat de ce mi-a fost dat mie
Și-am savurat din darul meu de miere
Căci viața mea a fost stup de albine
Cu zumzet mult și muncă și răsplată
Am strâns în fagur numai ce e bine
Ce-i rău în ceară-am îmbrăcat îndată
Eu sunt albina harnică și dreaptă
Ce-n lumea ei ea și-a făcut noi legi
Când poate a ajuns mai înțeleaptă
Nu încerca din vraja-i s-o dezlegi
Am încetat demult să mai pierd timpul
Tot căutând să îmi explic din toate
Ce zeii-au aruncat când în Olimpul
Nemuritor n-au vrut să le mai poarte
Al lor este eternul acolo sus în cer
A noastră ni-e speranța de mai bine
Căci toate ce se nasc dispar și pier
Noi ne-ncurcăm doar pașii prin destine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu