Un sens vieții mele…simt că zbor!
Iubirea ta făcu din mine
Un om bogat din simplu cerșetor.
Mi-ai dăruit trăiri fără de seamăn,
Ce n-au mai existat, și pentru care
Cuvinte nu s-au inventat…
Când simt bătaia inimi-ți fierbinte
Zvâcnind căușul palmei mele
În zbor cutreier printre stele
Deși nu am sperat măcar cu gândul
Că aș putea s-ajung la ele..
Când îți sărut, gingaș, buzele moi
Până la cer plutesc, și înapoi,
Fiori se-aprind și pieptului dau foc…
Cât sunt de fericit! Și cât noroc
Să fim iar amândoi!
Îi mulțumesc lui Dumnezeu c-a vrut
Să mi te dea! Și celei ce-a născut
Un înger, apărut în calea mea,
Cel mai frumos, mai bun din câți au fost
Și câți vor exista!
Îți mulțumesc că ești a mea, femeie!
Cum te respir, te port cu mine-n sânge!…
Și de-ai pleca și inima mi-ai frânge,
Tot te-aș iubi… a vieții mângâiere!
Și de-aș muri de chin și de durere
Și lacrimile-ar curge în neștire,
În lipsa ta, orice ar fi, tot te-aș iubi!
Că m-ai făcut pentru un timp, un ceas, o zi,
Să gust din dulcea ta iubire,
Să înțeleg ce-nseamnă fericire!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu