Și mor întruna aștrii triști
Pe culmile iubirii,
De-atâta vreme tu asiști
La clipa despărțirii!
Când moare soarele în apus
Când luna în zori de ziuă,
Plâng șoaptele care s-au spus
În marșul de adio!
Se moare așa fără regrete
Și fără de ecou,
Strălucitoare portrete
Vor răsări din nou !
O moarte ieri, o moarte azi
Și moartea-i peste veac,
În viață ești, în viață arzi
Și -n viață mori sărac!
Ești viu însă nu ai scăpare
Ca soarele și luna,
Pe lumea asta totul moare
Și va muri întruna!
De vei rămâne în amintiri
Un suflet fără pată,
Pe culmile unei iubiri
Te vei mai naște o dată!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu