Un vânt pătrunzător îmi taie calea,
Puțin a mai rămas din toate cele scrise
Iar bruma a căzut în toată valea!
Nici fluturi nu mai sunt azi pe răzoare
Văzut-am o albină moartă pe o floare,
Regretul nesfârșit al rozelor ce mor
Trezesc în mine lacrimi care dor!
Primim căldură în porții mici de tot
Să schimb ceva mi-aș fi dorit să pot,
Dar totul este scris pe legea firii
Și-mi depășește culmile gândirii!
Tot verdele-i furat de frunzele uscate
Căzute din copaci și declarate moarte!
Iar dimineaţa-i brumă în loc de rouă
Slăbită e natura și plouă întruna, plouă!
Înnebunit e azi și valul mării
Ne-au părăsit în grabă și cocorii,
Putere vreau în suflet să îmi fie
Să modelez natura precum o poezie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu