Subconștient

Într-un loc uitat de lume,

Timpul, și el, s-a oprit,

Gândurile sunt senine,

Cerul este curcubeu.

Vântul mângâie pământul,

Frunzele sunt legănate,

Soarele e blând și bun,

Pentru holdele bogate.

Picături de ploaie lină,

Vin din norii ca de zahăr

Și împrăștie polenul,

Florilor de pe câmpii.

Omul este printre ele,

Stă de vorbă cu el însuși,

Simte-o mare fericire,

Ce-i venită de la Dânsul.

Fără luptă și sudoare,

El se pune-n slujba vieții

Și cu o mare ușurință,

Orice muncă-i sărbătoare.

Nu e loc de încruntare,

Vorba e la ea acasă,

Grațios își face treaba

Și transmite zâmbete.

Totul este cu putință,

Visuri se ating cu mâna,

Orice gând e doar iubire,

Ce coboară asupra noastră.

Într-un loc ce nu-i departe,

E de-ajuns să iei lanterna,

Tot ce am descris prin versuri,

Te așteaptă să-i dai viață.

Acest loc e duhul lămpii,

Ce împlinește dorințe,

Este latura Divină,

Care există în noi.

Nu pare a ghicitoare,

Nici nu vreau să cazi pe gânduri,

Căci transmit rânduri de bine,

Să te facă fericit.

Locul cel uitat de lume,

Este un mare mister,

Cuibărit, adânc, în tine

Și numit subconștient.