.jpeg)
A crizantemelor esențe tot respir,
Mă îmbăt cu mustul clipocit din tocitoare,
Ce-a rezultat din strugurii zdrobiți sub multe tălpi.
Admir fără încetare peisajul,
De parcă e pictat de Ciucurencu,
Nuanțe de maro, galben și roșu,
Se-așază în fiecare zi pe frunze.
Stau pe o bancă primitoare,
Între mulți pomi ce încep să se dezbrace,
De hainele ce par un paradis,
Oferit oamenilor spre a lor mirare.
În minunata contopire cu pământul,
Ele formează covorașul fermecat,
Iar cei care iubesc această toamnă,
Vor fi purtați în zbor, pe-al său platou.
Natura-i pregătită de schimbare
Și-și împrumută dorurile, păsărilor călătoare,
Astfel încât în iarna care vine,
Să nu-i înghețe dragostea de viață.
Însă acum, miroase a parfum de toamnă,
A scorțișoară presărată pe dovleac,
Iubesc aceste zile căldicele,
Căci soarele mă lasă să-l privesc în ochi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu