day - 00 month - 0000

Scrieri personale, eseuri, proză, versuri, povești adevărate și reflecții de suflet.

0%

Despre vremuri, despre vreme!

Cerul e învolburat
De departe norii- și cerne,
Eu de scris m-am apucat
Despre vremuri, despre vreme!
Soarele-i ascuns în nori
Lumea-i goală fără teme,
Și vorbește a priori
Despre vremuri despre vreme!
Bate vântul peste țară
Peste tot numai dileme,
Iară gândul nostru zboară
Doar la vremuri și la vreme!
Chiar și când noaptea se-așează
Cu-ale ei simțiri boeme,
Discută oameni de vază
Despre vremuri ,despre vreme!
Din ai dimineții zori
Peste tot numai extreme,
Discutăm și- avem fiori
Despre vremuri, despre vreme!
Plânge sufletul de mamă
Copiii- napoi să- și cheme,
Noi vorbim, nu luăm în seamă
Despre vremuri, despre vreme!
Mor bătrânii plini de jale
Ajungând să ne blesteme,
Discutăm cu vorbe goale
Despre vremuri, despre vreme!
Personalități ilustre
Fac întruna stratageme,
Tot vorbind cu minți înguste
Despre vremuri, despre vreme!
Nici poetul nu mai scrie
Așteptatele poeme,
Tot preocupat să știe
Despre vremuri, despre vreme!
Clerul nu mai ostenește
Ca pe Dumnezeu să- L cheme,
Dar și acesta discută
Despre vremuri, despre vreme!
Am distrus de tot natura
Din păduri de fură lemne,
Și tot timpul dăm cu gura
Despre vremuri, despre vreme!
Tinerii ne întristează
Neavând modele demne,
Azi haotic protestează
Pentru vremuri, pentru vreme!
Cei ce- așteaptă ajutoare
Motivând că au probleme,
Duc discuții arzătoare
Despre vremuri, despre vreme!
Țara-i scoasă la vânzare
De perfide specimene,
Și românul tot discută
Despre vremuri, despre vreme!
Am rămas fără mândrie
Ne-ngropăm în teoreme,
De unde această vrie
Despre vremuri, despre vreme?
Ideal nu mai există
Nu mai are căi supreme,
Poezia mea e tristă
Despre vremuri, despre vreme!
M-am pierdut în apoteme
Și- am uitat ca să vă zic,
Vorbind de vremuri și vreme
Discutăm despre nimic!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Aș vrea să știu cât să mor până când m-oi îndura să mă îngrop sub alte amintiri... aș vrea să știu cât să trăiesc ca să pot vreodată să uit de mine... aș vrea să știu cât să aștept până când voi jeli moartea sufletului meu... aș vrea să știu cât să rabd să-mi vărs inima pe hârtie cu roșu alb... aș vrea să știu cât să plâng ca să uit de mine și de tot, și ce-am pierdut... aș vrea să știu cât să scriu până când cântecul meu va căpăta ultimul refren... aș vrea să știu cât să vreau... și aș vrea să știu cât să știu, și cât să mai aștept?...

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Bine ai venit!
NURILUSA

BLOGUL LUI PETRE-VITAN

Fotografia mea
Dumnezeu nu trebuie să fie lângă mine, dar El este mereu în gândurile și în inima mea.
Flag Counter>
Statistici Blog
● Online acum: ...
📅 Vizite ieri: ...
📊 Luna aceasta: ...
🏆 Total vizite: ...
💖 Copyright © 2018 - ☙ Reflecții și metafore
💖 Powered by Reflecții și metafore ⋆⭒˚。⋆ Design by Ileana ⋆⭒˚。⋆