Turnând doar o picătură,
Din sublimul cel Ceresc,
Care-i fără limite.
Noi ne cramponăm de timp,
Când, de fapt, el nu există,
Suntem între ieri și mâine,
Însă, fără limite.
Viața nu-i deloc o luptă,
N-ai cu cine să te bați,
Singur ești dator să afli,
Că ești fără limite.
Cel mai minunat în viață,
Este faptul că exiști,
Încercând să faci ce-i bine,
Că-i doar, fără limite.
A gusta din fericire,
Nu-i deloc un lucru rău,
Umple-ți timpul cu iubire,
Care-i fără limite.
Caută să vezi în tine,
Mai ceva decât c-o lupă,
Cum țâșnește a ta voință,
Ce nu are limite.
Omul e făcut să aibă,
Toată nemurirea-n sine
Și își caută curajul,
Ce e, fără limite.
E de ajuns să îți faci planuri,
Cu mulțimea de dorințe,
Aranjându-le în minte,
Vezi că nu ai limite.
Înmulțește zi și noapte,
Toate gândurile bune
Și-atunci viața o să-ți aducă,
Minuni, fără limite.
Nu gândi că nu se poate,
Punând bariere-n cale,
Fii cinstit cu tine însuți,
Căci ești, fără limite.
Cât e viața de frumoasă,
Plină de evenimente,
N-o mai măsurați în ani,
Căci ea-i, fără limite.

.jpg)












































































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu