Sus, la înălțimea zborului, cel mai râvnit este infinitul, acel loc-n care te întâlnești cu nemărginirea, o stare-n care sufletele se simt libere planând între gând și vis, Eternul Divin…
În izvorul etern de viaţă şi Lumină un miracol de nepătruns de-a noastră minte, de cele mai multe ori mărginită, mister nedesluşit şi tainic a cărei balanţă-nclină spre infinitul veşnic al puterii-n Forţa cea Divină, în veşnicia Universului mărirea-ți va fi neclintită, o inestimabilă lucrare când zici ceva, se și face…
Pare-un gând gigant în universul lumilor deja create, cu sori şi sisteme vii, pe principii de nedreptate vorbindu-ne de false veşnicii ce strălucesc din opera contrafăcută, când omul a ajuns un fir de colb care pluteşte nul printre cuvânt și faptă.
Totuși, spiritul nostru e-aşa de curajos, în încercarea de a tinde să afle cât mai mult, din minunile mari creatoare, în frumuseţea lor desăvârşită ce veşnic se întinde-n Universul cel superb cu sori strălucitori şi sisteme mii în nuanţare vii din Grădina cea Divină.














































































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu