De-a mea gândire declanșate succesiv,
Se derulează flash-uri orbitoare
Din care tot mă chinui să rețin,
Dar la un moment-dat îmi dă de știre,
Că totu-i energie ca și mine,
Numai că energia mea a colapsat.
De ce?
Ești prins-n carapace ca să poți
Să simți, să vezi, să guști și să miroși,
Să fii ceva palpabil…
Realul acestei mari dimensiuni,
Căci orice energie dorește să ia formă,
Iar eu, cea de-acum, sunt forma unei energii
Și fără a suferi de narcisism,
Iubesc această energie și această formă,
Căci nu mai e nimeni ca ele,
Având în gena noastră acea unicitate
Care ne diferențiază și ne face
Să iertăm pentru-a ne elibera,
Să ne iubim pentru-a împrăștia în jur,
Numai IUBIRE.

.jpeg)












































































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu