.jpeg)
Să ne îmbrățișăm în prag de seară,
După ce ore întregi am fost plecați,
Cu treburi ce nu suferă amânare.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Să mai petrecem clipe împreună,
Râzând și depănând idei,
Fără să butonăm telecomanda.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Să ne privim în ochi fără clipire,
Simțind cum inima apoi,
Se înfioară de atâta fericire.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Să savurăm mirosul pielii parfumate,
În clipa când cei mici au adormit
Și liniștea ne îndeamnă la romanță.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Să nu uităm că numai împreună,
Putem să ținem jurământul neclintit,
Indiferent de este liniște sau e furtună.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Chiar dacă trupurile ne sunt istovite,
Să povestim, ca basmele pentru copii,
Ce am făcut în orele de despărțire.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Să facem declarații de iubire,
Căci pentru asta nu-i nevoie să te programezi,
Ci lași iubirea să învețe ca să se exprime.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Să numărăm firele albe ce se grăbesc s-apară,
Ca primăvara firavii ghiocei, dar nu-i nimic,
Reinventăm iubirea, pentru a câta oară.
Ne mai rămâne timp și pentru noi,
Căci zi de zi trăim cu bucurie viața,
Iar ea ne-a educat ca să simțim și să rostim:
Am timp pentru orice și-mi și rămâne.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu